Se pare ca prima rosie s-a copt in urma cu trei mii de ani in Peru, sub soarele fierbinte al Anzilor Cordilieri.
Maiasii sunt cei dintai care le-au mutat din salbaticie in gradina, transformandu-le in hrana. De la ei, legumele purpurii au migrat si la alte popoare preistorice ale Americii de Sud, raspandindu-se pe intreg continentul.
In Europa, rosiile au ajuns tarziu, abia prin secolul 17, aduse de catre conchistadorii spanioli.
In secolul al Xix-lea, au devenit un aliment uzual, pentru ca acum, la inceputul mileniului III, sa dobandeasca o noua celebritate, de data asta nu ca aliment, ci ca medicament. Studii-gigant, realizate in premiera pe zeci de mii de subiecti, au dovedit, in mod elocvent, efectele terapeutice ale rosiilor. Rezultatele cercetarilor sunt de-a dreptul uluitoare: rosiile previn si vindeca boli carora, dupa decenii de cercetari, medicina oficiala nu le-a venit de hac.
Boli prevenite cu ajutorul rosiilor
Cancerul de prostata – un studiu recent, publicat in prestigioasa revista medicala americana “Journal of National Cancer Institute”, arata fara echivoc faptul ca la barbatii care consuma frecvent tomate, riscul de aparitie a cancerului de prostata se reduce cu aproximativ 40%. Studiul este printre cele mai mari si mai bine realizate din lume, fiind facut pe nu mai putin de 47.000 (!) de persoane, care au fost urmarite mai bine de un deceniu. Iar proportia in care rosiile reusesc sa blocheze aceasta forma tot mai frecventa de cancer este enorma, daca ne gandim ca prin mijloacele moderne de tratament al cancerului, rata vindecarii este de abia 30-40%.
Boala canceroasa in general – pornind de la rezultatele mai mult decat incurajatoare obtinute prin studiul asupra efectelor rosiilor in prevenirea cancerului de prostata, cercetatorii si-au propus sa experimenteze efectul lor asupra bolii canceroase in general. Astfel, s-a descoperit faptul ca licopina din rosii previne, intr-o anumita masura, si alte forme de cancer (ovarian, gastric, de colon, osos, de plamani). O observatie interesanta: administrata singura, fara celelalte substante din rosie, licopina nu are nici pe jumatate din efectele anticancerigene obtinute prin consumul integral al tomatelor.
Afectiuni ale sistemului osos – consumul frecvent de rosii proaspete, coapte in conditii naturale, si nu de sera, creste rezistenta oaselor si articulatiilor, imbunatatind asimilarea calciului si inhiband procesele degenerative.
Ischemia si aritmia cardiaca – inca nu se cunoaste mecanismul exact de actiune, insa cercetari recente arata ca marii consumatori de rosii au o inima mai sanatoasa, care bate regulat si este mult mai putin expusa la afectiunile care apar odata cu varsta. “De vina” sunt, se pare, vitamina A si complexul B continut de rosii, bogatia de potasiu, precum si efectele benefice ale enzimelor si acizilor organici asupra metabolismului.
Afectiunile degenerative ale vaselor de sange, accidentul vascular – licopina, vitamina B6, vitamina C si alte substante continute de rosii ajuta la mentinerea elasticitatii si rezistentei vaselor de sange. La populatiile (in special cele mediteraneene) care consuma frecvent tomate, incidenta bolilor vasculare este de 2-3 ori mai redusa, iar media de viata este mult mai ridicata decat in rest.
Gripa si infectiile respiratorii – sunt prevenite, si odata ce au aparut, se vindeca mai usor, atunci cand este consumat suc de rosii. Acesta are efecte antibacteriene directe si, in plus, mareste rezistenta organismului la agresiunile microbiene de orice fel.
Obezitatea si diabetul – sunt foarte bine tinute la distanta cu ajutorul unei diete echilibrate (saraca in grasimi si dulciuri concentrate) si al consumului zilnic de tomate. O jumatate de kilogram de rosii mancate in fiecare zi, mai ales in timpul pranzului, accelereaza metabolismul amidonului si al grasimilor, protejeaza organismul de cresterea colesterolului, de solicitarea excesiva a pancreasului si de supragreutate.
Nu mai putin de 90% din continutul rosiei este apa biologica, usor asimilabila de catre organismul uman, apa care alcatuieste suportul ideal pentru administrarea unei colectii de vitamine, minerale, enzime si alte substante active ale tomatelor.
Dintre vitaminele continute de rosii, cele mai importante sunt vitamina A (importanta pentru ochi si pentru procesele endocrine), complexul B (B1, B2, B5, B6 – protectoare ale sistemului nervos, ale sistemului osos, ale metabolismului), vitamina C (necesara sistemului cardiovascular, sistemului nervos si endocrin), vitamina E (vitamina tineretii si a fertilitatii) si vitamina K (importanta pentru sinteza anumitor elemente figurate ale sangelui).
Apoi, rosiile contin cantitati insemnate de potasiu, fosfor, fier, calciu, magneziu si seleniu, precum si acizi organici, acestia din urma avand un rol important pentru sistemul digestiv.
Intre altele, licopina are un efect antioxidant mai puternic decat celebra vitamina C, protejand extrem de eficient organismul de cancer, de bolile cardiovasculare, de procesele degenerative, de tulburarile de metabolism, de diferitele intoxicatii (inclusiv cu tutun).