Nu credem ca mai exista persoane care nu au auzit, macar in treacat, de muesli. Toti stim ca este un amestec de cereale cu fructe uscate si uneori cu ciocolata, ca este foarte sanatos si-l vedem, invariabil, in filmele americane de familie, unde tot neamul, cu purcel si catel, se desfata dimineata cu o portie de muesli cu lapte.
Putini stiu insa, cum a aparut acest preparat. Ne-am interesat si am aflat ca in anul 1900, medicul elvetian Maximilian Bircher-Benner a inventat acest fel de mancare, inspirat de un alt “preparat ciudat”, pe care el si sotia sa l-au gustat in timpul unei vacante in Alpi. Muesli, sau “d’Spys”, adica mancarea in germana elvetiana, asa cum il numea doctorul Bircher-Bennert, a fost introdus in dieta pacientilor sai care aveau nevoie de un consum ridicat de fructe si legume.
In reteta originala, medicul elvetian recomanda consumul acestui amestec impreuna cu zeama de lamaie si cu lapte condesat, un compromis necesar in aceea perioada avand in vedere ca nu exista inca tehnica pasteurizarii iar despre frigidere nici nu putea fi vorba.
Iata cum arata primul muesli:
1 lingura fulgi de ovaz inmuiati peste noapte in 2-3 linguri de apa;
1 lingura suc de lamaie;
1 lingura lapte condensat;
200 gr. mere (preferabil varietati mai acrisoare), date prin razatoarea fina si amestecate cu restul ingredientelor chiar inainte de servire;
optional, 1 lingura alune de padure sau migdale;
Precum observam, raportul fructe-cereale este inversat in muesli-ul modern, fata de cel clasic. In orice punga de muesli din magazin vom gasi mai multe fructe si mai putine cereale.
Mult mai tarziu, doctorul Kollath propune o formula de mic-dejun, folosind ca baza muesli-ul original.
Mic dejun Kollath
3-4 linguri faina integrala de grau sau grau proaspat, macinat in rasnita de cafea;
15-20 gr stafide si nuca maruntita;
1 mar ras, dupa gust miere si scortisoara pudra;
Pe cat posibil, folositi grau bio, netratat chimic. Se poate, de asemenea, macina graul, folosind o simpla macinatoare de cafea. Seara, se pune faina integrala de grau intr-un vas din ceramica sau sticla. Se adauga 3-5 linguri de apa. Se amesteca bine continutul si se lasa la temperatura camerei pana a doua zi dimineata. Astfel, toata noaptea, faina va absorbi apa, devenind o pasta.
Intre timp, au loc transformari chimice de fermentatie, carora li se poate atribui o buna parte din valoarea dietetica a dejunului, precum si digestibilitatea sa. Intr-un vas intins, se pun la inmuiat 15-20 g fructe uscate, nuci si seminte (nuci, smochine, stafide, curmale, prune uscate, seminte de floarea soarelui decojite si neprajite, etc.), maruntite. Minimal, se pot folosi doar cateva nuci si stafide.
A doua zi dimineata, continutul celor doua vase se amesteca, folosindu-se totodata, si apa de la inmuierea fructelor. Se adauga apoi 100 g de mere rase si stafidele. Merele vor fi rase in momentul servirii, pentru a se evita oxidarea. Se pot folosi insa si alte fructe (taiate ori zdrobite), in functie de posibilitati si de inspiratie.
Se pudreaza apoi acest amestec cu scortisoara. Se poate adauga miere.
Orice solutie ati alege principiul de baza este urmatorul: cerealele trebuie lasate la inmuiat pentru a se activa substantele hranitoare, iar marul si nucile sunt esentiale. Restul, ramane la libera inspiratie a fiecaruia dintre noi.