Lintea este bogata in vitaminele A, C, E, K, acid pantotenic, fier, proteine, fosfor, cupru, carbohidrati, calciu, magneziu, seleniu, zinc, acid folic, fibre dietetice, acizi grasi Omega 3 si Omega 6, aminoacizi si multe altele.
Iata cateva din avantajele folosirii lintei intr-o dieta sanatoasa:
– protejeaza vasele de sange si o inima sanatoasa;
– protejeaza impotriva radicalilor liberi;
– scade colesterolul;
– mentine nivelurile normale de zahar din sange;
– previne tulburarile digestive, precum constipatia ori sindromul de colon iritabil;
Lintea mai are si urmatoarele proprietati:
– poate actiona ca un antidepresiv, in sensul cresterii bunei dispozitii;
– reprezinta un ajutor benefic pentru somn;
– este amplificatoare de energie;
– contribuie la rezistenta osoasa;
Pacientii cu anemie sau cei suferinzi de boala Alzheimer pot incetini progresia bolii prin adaugarea lintei in dieta lor.
Lintea cufundata in apa fierbinte este mai usor de digerat.
Exista multe soiuri de linte cultivate si consumate in intreaga lume, cele mai frecvente fiind cele trei tipuri folosite la gatit – maro, portocaliu si verde.
Un avantaj al sau este acela ca nu are nevoie de inmuiere. Daca tineti in apa boabele de linte timp de cateva ore, acest fapt va reduce timpul de gatit cu aproximativ jumatate.
Inainte de a incepe gatitul propriu-zis al lintei, se recomanda sa fie clatita in apa rece, pentru a elimina toate impuritatile.
Dupa toate beneficiile enumerate, rezulta ca lintea constituie o sursa puternica de imbunatatire a sanatatii organismului nostru. De aceea este considerata un simbol al abundentei, al starii de bine si al prosperitatii.
Cele mai indicate tipuri de linte in alimentatie sunt cele de culoare verde sau cele maronii, fiindca isi pastreaza cel mai bine forma si proprietatile in urma fierberii, restul devenind cremoase.
Proprietatile de baza
Lintea este foarte bogata in molibden, un metal care face parte din structura unor enzime folositoare organismului uman. Atat de bogata in molibden este lintea incat 100 de grame reprezinta tot necesarul zilnic al organismului pentru acest metal. Molibdenul arde grasimile sanguine, ajuta la formarea hemoglobinei sau imbunatateste metabolismul celular.
Dupa molibden, cea mai mare concentratie in linte este reprezentata de acidul folic si de fibre, doua elemente absolut vitale. Alti nutrienti importanti din alcatuirea unei boabe de linte sunt manganul, fierul, fosforul, proteinele, cuprul, potasiul, vitamina B1.
Dar iata care sunt beneficiile practice ale consumului regulat de linte:
– Ajuta la scaderea colesterolului si controleaza nivelul zaharului din sange;
– Previne aparitia afectiunilor inimii;
– Sporeste nivelul de energie al organismului si creste rezistenta fizica la efort;
– Este recomandata in tratamentul post-operatoriu (starile de convalescenta);
– Este recomandata mamelor care alapteaza;
Nu exista contraindicatii serioase pentru linte, insa este indicat ca dieta sa nu se bazeze excesiv pe consumul acestei legume, pentru a nu se solicita prea mult aparatul digestiv. Totusi, in caz de indigestie, obezitate, cistita, guta, este recomandat sa se evite consumul de linte.
Calorii: 115 la 100 de grame de boabe de linte gatite.
Atentie ce cumparati si cum depozitati lintea
Fie ca veti cumpara boabele de linte ambalate in pungi, fie varsate, este bine sa fiti atenti sa nu fi fost expuse unei surse de umezeala in apropiere. Daca gasiti linte la cutie, uitati-va pe ambalaj, sa nu aiba aditivi alimentari sau sare adaugata.
Puteti depozita lintea intr-un loc uscat, intunecat si racoros, insa intr-un recipient in care nu intra aerul. In aceste conditii rezista fara probleme un an de zile. Daca ati gatit mancare de linte si nu ati terminat-o la o masa, o puteti tine la frigider maximum trei zile, insa trebuie sa o acoperiti cu un capac.
Este posibil sa gasiti lintea in mai multe culori: verde, portocalie, maronie, galbena, rosie. Diferentele constau in timpul de fierbere: cele verzi se fierb cel mai mult, aproximativ 30 de minute, in timp ce cele rosii doar 20 de minute. O alta diferenta este reprezentata de continutul de fibre, cele de culoare verde avand un continut de 3 ori mai mare decat cele de culoare rosie.