Engleza: Licorice
Franceza: Réglisse
Ce ati spune de ceva dulce care este perfect sanatos ba mai mult ne face si mai sanatosi? Pare o reclama pentru un dulce ideal neinventat inca. Natura insa ni l-a pus la dispozitie de mult. Acesta este lemnul dulce. Cunoscut si apreciat de toata lumea antica, putini mai stiu ca lemnul dulce creste in Romania, in albiile parasite ale raurilor. Va vom povesti despre aceasta planta incredibila dar din pacate intrata intr-o nemeritata uitare.
Lemnul dulce face parte din familia leguminoaselor si se prezinta ca o tufa cu flori liliachii. Adevarata comoara este insa radacina acestuia, cu miezul ei galben si dulce. Se poate folosi taiata in bucati, sub forma de pulbere sau se poate prepara un suc minunat. Pe vremuri era acadeaua preferata a copiilor si poate n-ar fi rau sa redevina ce a fost, inlocuind dulciurile incarcate de chimicale cu care suntem bombardati in zilele noastre.
Orice amator de dulce va fi incantat caci datorita unui compus numit acid gliceritic, lemnul dulce este de 50 de ori mai dulce decat zaharul.
Radacina de lemn dulce a fost folosita ca planta de leac pentru o numeroasa gama de afectiuni: oboseala cronica, gripa, tuse, matreata, emfizem pulmonar, guta, infectii virale, infectii cu fungi, ulcer, probleme ale ficatului si lista poate continua.
Pe langa acidul gliceritic, lemnul dulce contine fitosteroli (amorfrutina) şi flavonoizi (liquirizina), care ii si confera culoarea galbena. Liquirizina actioneaza ca un antioxidant, intarind sistemul imunitar. Pe de alta parte amorfrutina si acidul gliceritic ajuta la inlaturarea excesului de mucus, normalizeaza nivelul zaharului din sange si pana la un anumit punct reduc inflamatiile.
In 2009 s-a descoperit ca flavonoizii din lemnul dulce efectiv inhiba proliferarea candidozei si astfel a intrat puternic in atentia lumii medicale.
Lemnul dulce tine sub control diabetul de tip 2. Institutul Max Planck din Berlin pentru Genetica Moleculara si-a indreptat atentia asupra amorfrutinei.
Studiile pe soareci au demonstrat ca subiectii carora li s-a administrat lemn dulce au prezentat scaderea nivelului de zahar din sange si a inflamatiilor. Au observat de asemenea ca lemnul dulce opreste dezvoltarea grasimii ficatului, rezultat al unei diete bogate in grasimi si care are ca punct final declansarea diabetului de tip 2.
Tinand cont de faptul ca in medicina traditionala chineza, lemnul dulce se utilizeaza pentru detoxifierea organismului, cercetatorii sud-coreeni au analizat efectele acestuia in cazul soarecilor de laborator supusi tratamentului cu chimioterapie. Rezultatele au fost fabuloase. Nu numai ca extractul de lemn dulce a redus toxicitatea dar si numarul de celule canceroase in special in cazul cancerelor de prostata si de san.
Pana si American Cancer Society cunoscuta pentru precautiile extreme pe care le ia in legatura cu recomndarea unui nou tratament a admis ca anumiti compusi din lemnul dulce opresc mutatiile la nivelul ADN-ului, reduc formatiunile tumorale si practic omoara celula canceroasa.
Iar cercetatorii de la Universitatea din Maryland au evidentiat faptul ca acidul gliceritic a fost destul de eficient in tratarea obezitatii prin reducerea grasimii, a nivelului de colesterol rau si a greutatii pacientilor.
Daca aveti probleme cu hipetensiunea arteriala, rinichii sau ficatul, nu consumati mai mult de 5 grame de pudra de lemn dulce zilnic.
Si iata si o reteta de acadele cu lemn-dulce ca pe vremea bunicii:
Acadele cu lemn dulce
1 ceasca melasa
1 ceasca de faina
1 lingurita de pudra din lemn dulce
1 lingurita de pudra de anason
zahar pudra
Mod de preparare:
Incalziti melasa, anasonul si lemnul dulce intr-un vas. Adaugati faina pana se formeaza un soi de aluat, pe care il modelati sub forma unor baghete groase. Taiati baghetele rondele apoi presarati-le cu zahar pudra.
Poftiti la acadele !
Sursa: http://www.naturalnews.com