Iasca galbena (Laetiporus sulphureus)

Foto credit @ Iasca galbena (Laetiporus sulphureus)

Engleza: Chicken Mushroom
Franceza: Polypore soufré

Iasca galbena – Puiul padurii sau Creierul padurii (cum o denumesc americanii) este o ciuperca care paraziteaza copacii.

Este imposibil de confundat iar la noi se gaseste din belsug. Este suficient sa mergeti in orice parc si sa ridicati ochii, cu siguranta veti vedea o iasca galbena tronand in primul copac intalnit.

Pe masura ce inainteaza in varsta se lemnifica si pot atinge dimensiuni impresionante. Din punct de vedere gastronomic ne intereseaza exemplarele tinere, inca moi (care se pot desprinde cu usurinta de pe scoarta copacului) si care pot fi culese din aprilie pana in octombrie.

Desi in Romania consumul acestei ciuperci era extrem de raspandit intr-o vreme, acum de-abia daca mai stiu despre ea cativa batrani din varf de munte si cativa pasionati.

In schimb, atat in Occident cat si in America se bucura de o larga apreciere si este considerata delicatesa.

Trebuie spus de la inceput ca iasca galbena este placerea vinovata a oricarui vegan sau vegetarian intrucat gustul acesteia este identic cu gustul carnii de pui, de aceea este substituentul perfect pentru toate felurile de mancare in care se recomanda puiul.

Ciupercile se recolteaza cand au dimensiuni intre 5 si 20 cm in diametru. Cand este taiata, “carnea” este galbuie, moale dar totusi ferma. Miroase placut a ciuperca proaspata iar gustul poate varia usor in functie de cantitatea de tanini absorbita din copacul-gazda. Cu cat ciuperca este mai batrana cu atat devine mai iute si mai amaruie.

In orice caz, nu se recomanda consumul ciupercii in stare cruda, in schimb este minunata in tocanite si gulasuri. “Carnea” ramane ferma si texturata chiar si dupa fierbere sau coacere timp indelungat. Este singura ciuperca care isi pastreaza fermitatea si dupa congelare.

Ca in cazul oricarei alte ciuperci sunt necesare cateva masuri de precautie daca suferiti de alergii. Este recomandat sa se inceapa cu o cantitate mica. Daca nu apar deranjamente stomacale sau orice alta forma de disconfort (greutate la inghitire, usoare stari de ameteala) poate fi consumata cu incredere. Cu cat este mai tanara ciuperca cu atat riscul de a absorbi substante alergenice este mai mic.

Iasca galbena nu este otravitoare. Eventualele neplaceri apar datorita substantelor absorbite din scoarta copacului gazda. Din cauza acestor substante se pot declansa eventualele alergii.  De exemplu in America de Nord nu se recolteaza iasca din eucalipti, ulmi sau cedri.
In schimb cele recoltate din salcami, stejari, fagi sau conifere nu prezinta nici cel mai mic risc.

Cat despre retete… doar imaginatia este limita: gulas de iasca galbena cu chilli, Coq au Vin cu iasca galbena, salata de iasca galbena (se prepara exact ca salata de pui), “friptura” de iasca galbena cu orez salbatic sau piure de iasca galbena in stil italian.

In concluzie: la noi, aceste delicatese cresc in toti copacii doar ca, din diferite motive, am uitat sau nu mai vrem sa stim de ele.

sursa: http://www.celtnet.org.uk