“Industria carnii de vita a contribuit la moartea mai multor americani, decat toate razboaiele acestui secol, toate dezastrele naturale şi accidentele de automobil, combinate. Daca gratarul de vita este ideea voastra de ‘hrana adevarata pentru oameni adevarati’, atunci va doresc sa locuiti in apropierea unui spital cu adevarat bun.”
Dr. Neal Barnard,
Profesor – Facultatea de MedicinaUniversitatea “George Washington”
Preşedinte al ” Physicians Committee
for Responsible Medicine”
Lansat in luna martie a acestui an, Forks over Knives, filmul cineastului independent Lee Fulkerson, examineaza in profunzime afirmatia radicala ca majoritatea bolilor degenerative care ne afecteaza – daca nu cumva, chiar toate – ar putea fi tinute sub control sau chiar obligate sa involueze, prin eliminarea din dieta noastra zilnica a oricarui aliment de origine animala şi a alimentelor cu grad inalt de procesare, folosind drept argumentatie odiseea chirurgului dr. Caldwell Esselstyn şi a biochimistului nutritionist dr. T. Colin Campbell, doi eminenti cercetatori, intr-un domeniu de pionierat, poate, al alimentatiei exclusiv vegetariene.
Ce se intampla in aşa-zisa lume civilizata ? Cand am uitat cum trebuie sa traim ?
Fiindca, in pofida unor mult trambitate progrese tehnologice, in orice domeniu, a unor razboaie anticancer declanşate oficial şi chiar legiferate, a afirmatiilor tot mai impertinente ale industriei farmaceutice, gata sa sustina clipa de clipa ca este pe cale sa descopere pilula minune sau vaccinul perfect, suntem tot mai bolnavi an de an, dupa toate standardele posibile.
Statisticile, cel putin pentru SUA, sunt ingrozitoare:
– doua treimi dintre americani sunt supraponderali;
– cazurile de diabet au explodat, practic, in special in randurile tinerilor;
– cel putin jumatate dintre americani inghit, zilnic, cel putin un aşa-numit “medicament”, eliberat pe reteta de medici alopati indatoritori;
– operatiile medicale majore au devenit o rutina, hranind “lipitorile”, companiile de asigurari şi cele farmaceutice, care prospera cu nesimtire, ajungand la venituri de miliarde de dolari;
– bolile cardio-vasculare, cancerul şi atacurile cerebrale sunt cele trei cauze principale de deces, deşi sunt cheltuite sute de miliarde de dolari anual, pentru a le “combate”;
– milioane de alti oameni sufera de o serie intreaga de alte boli degenerative sau autoimune ş.a.m.d.
Pe plan mondial, sunt mai mult decat convins ca cifrele nu difera semnificativ şi nu cred ca este dificil sa accesam astfel de statistici, deşi nu ştiu in ce masura nu au fost deja cosmetizate, prin decizii guvernamentale sau ONU.
Sa existe oare o solutie unica pentru toate aceste probleme ?
O solutie atotcuprinzatoare, dar extrem de simpla, incat sa fie ceva uluitor, ca n-am fost capabili, inca, sa o luam in serios ?
Copil fiind, am luat foarte in serios declaratiile belicoase ale unor escroci nedovediti, la acea vreme, gen Nixon, care declarau razboi legal cancerului, deşi eram pe zi ce trece tot mai nedumerit ca intr-un secol de progrese tehnologice uimitoare, cand ne laudam ca am fi in stare sa zburam hipersonic şi chiar sa calcam Luna in picioare, nimeni nu parea a fi capabil sa doreasca sa indrepte, acea lupta, impotriva cauzelor reale şi nu a simptomelor acelei boli.
Ajunsesem sa ne fandosim ca am eradicat variola şi poliomielita şi malaria şi toate nu erau decat minciuni sfruntate, care justificau alocarile uriaşe de fonduri pentru domeniul medical, din toate sursele posibile, fonduri ce se scurgeau, pe negandite, in buzunarele largi ale comunitatii medicale şi farmaceutice.
Desigur ca nu ştiam nimic, pe atunci, despre extraordinara metoda a statisticii matematice, care putea stoarce raspunsuri elocvente din orice tabela arida, cu date brute, culese neobosit vreme de ani de zile sau, poate, chiar decenii, intr-o tara oarecare a lumii.
Mafia medico-farmaceutica a ignorat cu incapatanare aceasta metoda simpla, in toata aceasta perioada şi, mai grav de atat, nu numai ca o ignora in continuare, dar face eforturi draceşti ca sa elimine din sistem orice medic, farmacist sau cercetator onest, care apeleaza la ea şi ajunge la concluzii uluitor de simple, pentru un fenomen distructiv cum este cancerul, de exemplu, care, in plin razboi “nixonian”, a scapat vigilentei guvernantilor, ajungand de la statutul de boala de exceptie, la acela de “zestre” nedorita curenta, pentru mai mult de jumatate din populatia lumii, fapt care ar justifica din plin declararea sa ca epidemie.
Nu va ganditi prea mult, la cine ştie ce cauze sofisticate ale miopiei oficialilor lumii.
Este exact aceeaşi motivatie care provoca furia lui Iisus, cand a incercat sa-i izgoneasca pe zarafi din templu: lacomia dementa.
Sistemul social mercantil, actual, nu poate supravietui de pe urma unui sistem medical care vindeca oameni, fiindca nu exista nici un fel de profit intr-o astfel de conduita medicala – “banii nu vin de la oameni sanatoşi şi nici de la morti, ci numai de la cei care au o boala cronica”, se afirma undeva in film.
Daca va uimeşte un asemenea rationament, voi exemplifica prin altul, de aceeaşi speta, care sta la baza deciziilor strategice ce se iau pe timp de razboi, rationament care a condus, in timp, la eliminarea unor instrumente garantat letale, in genul munitiei individuale explozive.
Nu au existat nici un fel de considerente umanitare in luarea acelei decizii, ci motivatia a fost cu totul alta: in timp de razboi, “profitabila” şi deci recomandata nu este uciderea soldatilor inamici, ci ranirea acestora, fiindca un om ranit imobilizeaza mult mai multe resurse financiar-umane ale armatei adverse – ingreunand efortul de razboi – decat un soldat mort: servicii de ambulanta, spitalizare, farmaceutice ş.a.m.d.
Dr. Colin Campbell, un nutritionist al Universitatii Cornell, nu facea exceptie de la regula, prin anii ’60, cand, respectand traditia de fermieri a familiei, se straduia sa produca proteine de origina animala, de “inalta calitate”, ce-i drept intr-un scop foarte nobil, de a eradica foametea din tarile lumii a treia.
Tocmai lipsa banilor l-a determinat sa ia o decizie involuntar geniala, oferind copiilor doar proteine de natura vegetala, constatand uluit ca statisticile aratau ca tocmai la copiii filipinezi din familiile instarite se manifesta mai des cancerul hepatic, motivatia fiind exact posibilitatea de a achizitiona şi consuma produse alimentare de origine animala.
Experimentele ulterioare, prin care a incercat sa probeze atat intuitia sa cat şi declaratiile dintr-un articol al unei obscure reviste medicale indiene, folosind cazeina in dieta unor cobai, au confirmat stralucit premisele initiale.
Dr. Caldwell Esselstyn – o cunoştinta mai veche de-a noastra, din filmul consacrat terapiei Gerson – a ajuns la o concluzie similara urmand o cale diferita.
Frustrat fiind de inutilitatea luptei contra cancerului de san, pe care o purta necontenit in calitate de preşedinte al Breast Cancer Task Force la Clinica Cleveland, a realizat un fapt extrem de simplu.
Chirurgia este desigur un instrument excelent in orice caz medical de urgenta, dar nu a reprezentat şi nu va reprezenta vreodata o metoda preventiva: indiferent cate mastectomii ar fi efectuat, cazurile de cancer mamar continuau sa se adune la clinica.
A apelat desigur la statistici, unele dintre ele chiar bine ascunse sau facute uitate de oficialitati şi a rationat exact ca şi Campbell, intr-un final: in tarile care nu aveau in dieta decat cantitati nesemnificative de proteine de natura animala, se manifestau cele mai putine cazuri de cancer, iar regula nu era valabila doar pentru cel mamar, care-l interesase initial, ci pentru orice tip de cancer.
Esselstyn a avut rara intuitie de a verifica ce spun statisticile şi in cazul altor boli degenerative, cum ar fi cele cardio-vasculare, constatand entuziasmat ca regula se verifica şi in acest caz.
Nu veti gasi popularizate niciodata aceste concluzii, in nici una dintre declaratiile oficiale, deşi, in China, Zhou Enlai a ordonat executarea unui studiu, asupra a peste 880 de milioane de oameni, tocmai in acest sens.
Dovada este prezentata partial şi in film, cand doua somitati ale guvernului american – Connie B. Diekman, director al University Nutrition, Washington University, St. Louis, Missouri şi fost preşedinte al Asociatiei Dietetice Americane şi David Klurfeld, National Program Leader, Human Nutrition, la Departamentul Agriculturii al SUA – sunt invitate firesc, de regizor, sa prezinte opiniile contrare şi sustin sfidator ca au “dovezi ştiintifice”, care demonstreaza rolul benefic al lactatelor şi carnii in sanatatea umana.
Diekman da chiar, drept exemplu, cazul osteoporozei, deşi toate statisticile arata, cu claritate, recrudescenta acesteia exact in tarile cu un mai mare consum de produse lactate, fie ele şi degresate, din cauza actiunii acidozei metabolice, provocata de proteinele de natura animala.
Aşa zisele motivatii ale lui Klurfeld sunt, in aceeaşi ordine de idei, pur şi simplu cretine sau sunt facute in speranta existentei unei audiente cretine: legile privind incompatibilitatea sunt foarte clare şi nu cred ca cineva se poate indoi, de concluziile partinitoare şi deci, false, trase de un comitet de reglementare aflat pe statul de plata al industriei pe care ar trebui sa o reglementeze.
Daca mai exista şi sceptici, ii invit sa cantareasca efectele evidente ale politicii nutritioniste oficiale, pur şi simplu privind in jur – nu le va fi greu sa observe marea masa de obezi care taseaza asfaltul, in toate tarile lumii, consecinta directa a obiceiurilor alimentare legalizate şi sustinute “ştiintific”.
Regizorul ne atrage dupa sine, in cele doua calatorii fascinante, pe care le intreprinde alaturi de cei doi minunati cercetatori, Campbell şi Esselstyn, pe caile similare, dar separate, care i-au condus de la viata la ferma şi “perfecta hrana naturala”, pana in China sau Cleveland, unde au inceput sa exploreze idei care le-au zdruncinat convingerile inradacinate, fiindca ei inşişi fusesera, pana atunci, tot simple produse ale aceleaşi cumplite şi tembele societati de consum, in care banul justifica totul, de la razboaie, la genocid medical.
Documentarul nu se rezuma doar la teorie, declaratii şi statistici.
insuşi regizorul – laolalta cu multi alti pacienti cu boli grave şi chiar sportivi de renume, ca Marc Danzig – se supune aceleaşi diete integral vegetariene, promovata de ambii cercetatori, rezultatele mai mult decat relevante fiind dezvaluite la final de film.
in concluzie, sunt perfect convins de mesajul acestui film: o dieta integral vegetariana nu poate fi decat sanatoasa, fiindca ne ofera pana şi avantajul evitarii chimicalelor şi carcinogenelor pompate cu larghete in animalele crescute intensiv, proteinele de origina animala nefiind deloc necesare, iar fast-food-ul este o inventie criminala, ce nu are nimic de-a face cu alimentatia umana.
“Va rog sa puneti un copilaş intr-un patut, laolalta cu un mar şi un iepure. Daca va manca iepurele şi se va juca cu marul, va promit ca va cumpar o maşina noua !”
Harvey Diamond,
Fit for Life