Pesticidele sunt peste tot. In apa, in alimente si chiar in ploaie si ceata. Din ce in ce mai mult folosite in agricultura, acestea se regasesc in farfuria noastra si sunt suspectate ca au o actiune nociva asupra sanatatii.
Se incearca reducerea pesticidelor, la jumatate in urmatorii zece ani. Dar pana atunci ce e de facut?
Spalati, spalati si iar spalati fructele si legumele
Este un minim necesar, insuficient deoarece produsele fitosanitare penetreaza cel putin o parte a produsului. Un studiu realizat in 2002 de catre Institutul de Sociologie al centrului National de Stiinte Sociale si Umane si Centrul de cooperare Internationala de cercetare agronomica pentru dezvoltare (Cirad), din Vietnam, a aratat ca spalarea si inmuierea permit eliminarea de la 30% la 50% a pesticidelor, otetul si sarea actionand contra bacteriilor.
Este inutil, totusi, sa spalati alimentele timp indelungat, deoarece astfel se pierd multe vitamine si minerale. Doua minute de inmuiere sunt suficiente. Se poate adauga un varf de bicarbonat de sodiu, de sare, de otet, cu conditia sa fie clatite bine in apa.
Curatati fructele si legumele
Curatarea lor este un lucru indispensabil atunci cand ele nu sunt bio. O mare parte din nutrienti se gasesc in coaja. Studiile realizate pe fructe si legume, in vederea demonstrarii beneficiilor lor asupra sanatatii, se realizeaza pe alimente curatate, aratand ca si pulpa este bogata in vitamine.
Este indicat, de asemenea, sa periati dovleceii, vinetele si castravetii. Merele (care nu sunt bio) fac exceptie: nu numai ca sunt pline de pesticide, ci sunt „ceruite“ cu morfolina, un aditiv aratat cu degetul de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). Este amintita si lamaia din sucuri si infuzii, doar daca fructul nu este bio si spalat inainte.
Aruncati primele frunze
Sunt cele care intra in contact cu mediul cel mai mult. Este vorba de legume precum varza, andive, salata… De altfel, apropo de ultima, e mai bine sa evitati laptuca si sa alegeti celelalte varietati – mai putin tratate si aparute in functie de sezon.
Selectionarea fructelor si a legumelor
In medie, fructele contin mai multe reziduuri pesticide decat legumele. Cele mai impregnate sunt: piersicile, capsunile, merele, laptucile, rosiile. Urmeaza ardeii si strugurii… Legumele radacinoase sunt mai bine protejate (cu exceptia cartofilor, foarte poluati), ca si cele care au pastai, de exemplu, mazarea.
Mancati fructe si legume de sezon
Produsele proaspete si de sezon contin, in general, mai putini aditivi si conservanti chimici decat produsele care parcurg distante lungi sau sunt cultivate in alt sezon.
Ultimele sunt produse pe un an intreg dupa un procedeu numit „in afara solului“, care le trateaza mai mult decat abuziv.
Interesati-va de unde provine produsul
Alimentele importate pot fi tratate cu pesticide. Fructele, capsunile din Spania, inundate de fungicide si de pesticide sunt mai ales printre cele care trebuie evitate. Cat despre produsele cultivate in afara Uniunii Europene, ratele de reziduuri pesticide pot fi superioare normei impuse de UE.
Alimentele bio
Este cea mai simpla si mai radicala solutie, dar si cea mai costisitoare. Un studiu al Agentiei Franceze de Securitate Sanitara a Alimentelor admite ca „modul de productie biologic, interzicand recursul la produsele fitosanitare de sinteza (numele tehnic al pesticidelor), diminueaza riscurile asociate cu aceste produse pentru sanatatea oamenilor.“ Un studiu facut la copii arata ca trecerea la o alimentatie bio elimina rapid reziduurile din organismul acestora.
Daca nu aveti posibilitatea de a va schimba total modul de alimentatie, incercati sa achizitionati fructele si legumele organice. Posesorii unei gradini de zarzavaturi isi pot cultiva produsele dupa metode naturale.
Care sunt efectele asupra sanatatii
Contaminarea mediului inconjurator justifica nelinistile, chiar daca specialistii sustin beneficiile aduse de fructe si legume sanatatii, acestea ramanand superioare fata de riscurile legate de consumul pesticidelor. Reziduurile, nefiind biodegradabile, se gasesc in tesutul nostru adipos, in creier, in sange, in laptele matern si chiar in placenta…
La persoanele expuse (agricultori, copii, persoane in varsta, femei insarcinate), riscurile de a dezvolta probleme respiratorii, leucemii, tumori pe creier, infertilitate sau scadere brusca a greutatii sunt demonstrate. Astfel de probleme nu-i pot fi imputate unui singur pesticid, ci a ceea ce specialistii numesc „efectul cocktail“, adica unui amestec de produse chimice.
Experienta daneza
In 1985, in Danemarca, guvernul a initiat un program de actiune asupra „pesticidelor” cu obiective concrete de reducere. De douazeci de ani, agricultorii le-au diminuat la jumatate folosinta. Rezultatul: legumele lor sunt de sase ori mai putin contaminate decat acelea pe care le importa, rata pesticidelor din apa a fost micsorata la jumatate, iar producatorii nu au avut nicio pierdere economica semnificativa.