Sau, altfel spus, cu liniuta de la capat, Ce Avem Noi De Mancat Aici unde Afrodita rasare cand si cand din spuma marilor Mediterane?
Realitatea insa domnilor ne-a izbit din toate aromele in toate perechile de nari de la purtator:
– cel mai bun fish and chips (reminiscenta britanica a insulei cu volanul pe dreapta) se ingurgiteaza, fara discutie, la Poseidon-3 mese acoperite cu musama, intr-o incapere plina de fum; 8 euro fishu’ cat laba piciorului, cartofi prajiti minunati&salata verde/portie de animal; puteti lua totul la pachet si manca stand cu picioarele in Mediterana si cu popoul pe fortul otoman din apropiere;
– bun si ieftin tot pe faleza, terasa Tuck Inn; recomandam tahini(2 euro-portie de min 2 persoane), tarama(tot 2 euro) si humus (aceeasi cifra magica 2 euro) impreuna cu lipiile acum scoase din cuptor. Tot aici carnatii traditionali ciprioti sunt aromati cu rozmarin si se scalda intr-un platou alaturi de tzatziki & cartofi prajiti & salata verde(neaparat sa aveti ca desert cel putin un triferment daca nu si un digestif mic dar amar);
– berea locala Keo, putin amaruie, se afla in sticle mari de 0.75 sau mici de 0.5. Perfecta pentru kebaburi, carnati, fripturi.
– daca va umbla fitele si pohtele prin cap, restaurantul chinezesc Ichuan de langa fortul otoman are tot ce ii trebuie; dupa ce reusiti sa va intelegeti cu ospatarita chinezoaica prost, foarte prost vorbitoare de limba engleza si cu un chinuitor accent asiatic, veti constata cu bucurie ca spaghetele si furnicile in copac sunt facute cu un fel de taitei in loc de clasicele spaghete de 1 mm grosime; mai aromate dar si mai hot, if you want; 40 euro meniu pentru aprox 3 persoane flamande sau 2 nemancate de o saptamana: pachetele de primavara, taitei de orez cu carne de porc, taitei de orez cu vita, orez cu curry, orez cu ou, pui cu ciuperci, vita szechwan (vezi poza)
– pe bulevardul Leoforos Artemidos patiseria aflata pe la jumatatea acestuia nu e de ratat sub nici o forma, indiferent de forma: forma de tort, forma de cozonac, forma de placinta sau de chec; checul cu masline e musai de incercat ca sa nu mai punem la socoteala biscuitii cu ciocolata sau alune sau muffin-urile de diferite compozitii si arome.
– indiferent cum s-ar numi taverna sau restaurantul nu se rateaza sub nici o forma, chiar cu titlu experimental, traditionala halloumi, branza speciala de capra la gratar cu un gust asemanator cu snitelul de pui; va puteti chiar juca, daca aveti fetishuri bizare, legandu-va partenerul la ochi si dandu-i sa guste halloumi si intrebandu-l ce a mancat; sansele unui raspuns scurt :”branza!” fiind indeajuns de scazute
– tot la categoria “must” intra traditionalele meze, fie ele de peste, fie ele din carne, in traducere ad hoc, colectia de toamna-iarna-vara-primavara de aperitive/farfuriute/castronase pline cu carne preparata in diferite feluri: cu sos, fara sos, musacale, gratare, tocane, ghiveciuri, prajite, aburite, scaldate, inmiresmate, aromate si alte nenumarate “ate” si “ane”; nu comanda totusi meze daca nu iti este foarte foame: cel putin 15 farfurii&castronase au aterizat pe masa in fata privirilor noastre disperate si a celor amuzate ale ospatarilor harnici.
Important!
Daca pe meniu scrie „all service included”, ai si tips-urile bagate in nota; daca nu, e frumos sa lasi 10% ospatarului.
Hai s’aveti pohte!