Carnivor pe drum de Tara

Foto credit @ Carnivor pe drum de Tara

Ce mananci pe drumurile patriei cand te inghesuie foamea, la pret mic spre acceptabil? Pentru cei mai grabiti dintre pamanteni, sandvishul de la benzinarie ramane sfant. Sau de acasa, dupa gust. Si dupa gospodarul dotat cu gospodara din dotare. Si daca ai totusi timp si de o cafea, o ciorbita, un felul doi, poate si un desert au loc si stare pentru buna comportare? ( c’alta rima n-am gasit..) De pe cateva din drumurile patriei, cu notitele si amintirile de rigoare, fara pretentia de a fi cel mai dintre cei mai, totusi, daca ajungi prin zonele de mai jos, nu rata ceea ce poate sa ti se intample la nivel gastronomic:

Ramnicu Valcea, Sibiu, Valea Oltului
Dealul Negru. Ramnicu Valcea-Sibiu. pe la Dedulesti. Fara gres, stiuti de toti, neratati de aproape nimeni: mititei. De neiertat. Micul cel mai mare dintre cei mai mici intalniti. Mustos, posibil insa sa nu mai fie nici el ce-a fost la inceputuri dar 20 minute de clasicul mic&mustarul aferent te poate aduce cu un pas mai aproape de Rai. ( Atentie! A nu se manca inainte de ora 7 dimineata. Posibil sa-ti sara din gura..) 
N-ai oprit la Dedulesti, hai pe Valea Oltului, la aprox 24 de km de intrarea in Sibiu, pe dreapta, un popas de tiristi. polonezi. turci. greci. etc. Prea putine masini mai mici de treizeci de metri lungime. restaurantul e plin de veselie si fum. Turnul Babel. Se vorbeste poloneza, se rade turca, se fluiera in greaca, doua trei ragaieli romanesti pigmenteaza incaperea. Comanda vine rapid la toate mesele. ospatarii plutesc. Toata lumea are un singur fel pe masa. Dar nu de orice fel. Pentru ca ciolanul cu fasole arata asa (vezi poza)
Brasov
Restaurant Bakabi si friptura la spada. Unde cu “spada” am notat nu pestele aferent ci o ditamai spada aproape pe bune, sprijinita la capete, infipta in cel putin 4 cefe de porc&4 snitzele din acelasi domn, bine sprijinita deasupra a trei “incaperi” cu cartofi prajiti, varza cu ciolan, fasole batuta. Dupa gust si dorinta, fara fite, cantitativ calitativ, nerecomandata celor slabi de inger si slabi in general. Cu cel putin un digestiv dupa, in timpul, inainte. Se imparte cu prietenii, se stropeste cu veselie si totusi halbele de bere rece, proaspata, raman de baza ca diluant ptr dezmat. De ce Bakabi? Promit sa intreb zilele astea si sa revin cu un competent raspuns.
Zarnesti – Cabana Plaiul Foii
Arsa pana in temelii la vremea ei, a renascut precum pasarea Phoenix: terasa, raulet, munte, aer, bere, bancute si mese mari de lemn cum ne plac noua. 
Totusi, indiferent ce bunatati tipic romanesti iti fac cu ochiul in meniu, pastreaza loc in stomacul tau ptr un final glorios: papanasii de Plaiul Foii. Si-apoi sa te intinzi pe iarba in susur de izvor si-un somn usor sa-ti mai doresc..
Sighisoara – Hanul Dracu
Lasand deoparte privelistea si iazul cu foisor, uitand de puii de lup, de caprioara si ce struti or mai fi crescuti de oamenii de mare suflet de la Hanul Dracu, pui cu care te poti juca daca esti norocos si ajungi dimineata odata cu oamenii care hranesc animalele ( by the way: stii cum se simte urletul de lup, noaptea, la zece metri de urechea ta? ) , cand comanzi de mancare, bulzul casei nu se iarta din nici o comanda, sau, cum ar spune o corporatista de-a mea: it’s a must! Si ca sa nu am pe constiinta ficatul tau, pentru ca bulzul preparat cu cas proaspat si jumari este mai mult decat greu, e foarte greu, se stropeste cu trifermentul local, de mare efect: un paharel de tuica de casa. Eee, si daca or fi doua nu se supara nimeni:)
Si totusi: nu e bun ce-mi place mie ci e bun ce-ti face tie. Cu ochiul si papila gustativa. Astfel incat ce tie ti-a placut si in cale-ai intalnit, spune-ne aici sa afle toata lumea si sa “dam in fapt”locurile (de)gustat..

de Sarpe