Afinele (Vaccinium myrtillus)

Foto credit @ Afinele (Vaccinium myrtillus)

Engleza:bilberry
Franceza:myrtille

Unii botanisti afirma ca acest fruct ar fi fost folosit în hrana omului preistoric, cu 30 de secole înainte de Isus Hristos.

Afina are un continut bogat în vitamina P; boabele sale au proprietati antihemoragice si întaresc vasele sangvine în caz de metroragie, atero- si arterioscleroza, flebita, ulcer varicos, sechele ale flebitei, infarct miocardic.De asemenea, ofera protectie impotriva maladiei Alzheimer, Parkinson, diabet si boli cardiovasculare. Alte studii au confirmat faptul ca afinele au cea mai puternica actiune anticancerigena dintre toate fructele.

Astringenta si antiseptica, afina este fructul predilect al tuturor celor care sufera de diaree (mai ales al copiilor mici), recomandata în special pentru tratarea dizenteriei si amibiazei, enteritei, colitei, diareilor de putrefactie, enterocolitei si febrei tifoide.

Datorita actiunii benefice asupra organismului, nu pierdeti niciodata ocazia de a face o cura de afine proaspete în sezon. Dimineata, pe stomacul gol, mâncati 200 g de afine sau mai mult, cura exclusiva fiind de doua – trei kilograme, timp de trei sau patru zile.

Cura de afine este indicata si pentru scaderea valorii ureei din sânge, precum si ca adjuvant în tratamentul tuberculozei.

Chiar consumate o singura data, în cantitate mai mare, afinele amelioreaza simtitor acuitatea vizuala, mai ales pe timp de noapte, si regenereaza purpura retiniana.

„In timpul celui de-al doilea razboi mondial, membrii corpului francez de lupta care trebuiau sa plece noaptea în actiuni de comando, consumau o mare cantitate de afine la ultima masa dinaintea misiunii. Pilotii de vânatoare procedau la fel.”*

Doctorul Allen, medic american, a numit afinele „insulina vegetala”, pentru ca ele produc scaderea procentului de zahar în sânge. De aceea, cura de afine este recomandata si diabeticilor.

Boabele de afine trebuie consumate si pentru actiunea lor de stimulare a apetitului, pentru refacerea tonusului la persoanele de vârsta a treia si la cei foarte mici.