Sunetul mancarii

Foto credit @ Sunetul mancarii

Sunetele cu frecventa inalta stimuleaza gustul dulce, in timp ce acelea cu frecventa joasa, pe cel amar. Am putea inlocui zaharul cu sunete? Si daca este asa, ce fel de muzica ar trebui sa se asculte in restaurante?

Sunetul poate modula gustul si in ultimii ani, au tot existat cercetari pe tema aceasta. Sunetul este ultima frontiera cand vine vorba despre prezentarea mancarii. Marile restaurante se lupta nu numai in meniuri, dar si in muzica de fundal.

Oricum, este clar pentru toti specialistii din gastronomie ca toti oamenii au tendinte sinestetice legate de arome iar sunetul joaca un rol important in ceea ce se numeste experienta gastronomica. De exemplu, exista in America, un restaurant care se gandeste foarte serios sa comercializeze inghetata muzicala. Fiecarui sortiment de inghetata i se atasaza QR code-ul unei melodii, care poate fi scanat cu telefonul mobil, astfel ca fiecare consumator sa deguste inghetata in compania melodiei potrivite.

In 1997, Heston Blumenthal introdusese deja acest concept, putin cam pavlovian ce-i drept, insotind preparatele din peste sau fructe de mare cu sunete marine. Cercetarile recente au demonstrat insa ca si sunetele abstracte pot determina aceeasi reactie.

Simfonii dulci-amarui

Crossmodal Laboratory de la Universitatea din Oxford a lucrat cu un grup de voluntari carora li s-a servit acelasi fel de mancare in timp ce ascultau diferite sunete. Exact cum spuneam la inceputul articolului, reactiile au fost aceleasi: sunetele de inalta frecventa stimulau gustul dulce, cele joase, gustul amar. Cum conditiile de laborator sunt mult prea stricte, s-a decis continuarea experimentelor in spatiul public.

Astfel, timp de o luna, intr-un restaurant londonez s-a servit “prajitura sonica”, o prajitura de ciocolata care era servita impreuna cu un numar de telefon. La celalat capat al firului, un operator ii cerea celui de la masa sa apese tasta 1, pentru dulce si 2, pentru amar. In functie de alegerea clientului, se auzeau sunete de inalta sau joasa frecventa. Managerul restaurantului povestea amuzat:“Imi venea sa rad de fiecare data cand clientii se mirau si exclamau “O! Ce ciudat!” “

Aceelasi experiment s-a facut si in cadrul unui eveniment la Royal Institute in London, unde Academia Regala de Muzica a fost rugata sa compuna si sa interpreteze cateva piese abstracte, care sa urmeasca scopul cercetarii.“Merge si cu cafeaua!”, exclama entuziasmata conducatoarea experimentului, spunand ca muzica potrivit aleasa ar putea inlocui zaharul. 

De ce nu ne place mancarea din avion?

Un studiu publicat in 2011 a descoperit ca zgomotul de fond produs de motoare suprima gustul dulce si sarat, reducand savoarea mancarii. In plus, atunci cand zborul este la mare altitudine, se blocheaza caile nazale, impiedicandu-ne sa simtim aroma mancarii. S-a observat ca foarte multe persoane comanda in avion produse pe baza de suc de rosii, desi in conditii normale nu sunt niste fani ai acestor preparate. Se pare ca gustul umami (continut in rosii), nu este afectat de zgomotul motoarelor de avion.

Sunetul si mirosul

Anul trecut s-au publicat rezultatele unui experiment care incerca sa lege simtul mirosului, care este simtul dominant in aprecierea aromei unui preparat, de diferite sunete si instrumente. Aromele de portocala confiata, prune uscate si flori de iris au fost mai apropiate de sunetele pianului. Moscul, pe de alta parte, “merge” perfect cu alamurile. In termeni de frecventa, portocala confiata are o frecventa mult mai inalta decat moscul si cafeaua prajita.

Acesta este numai inceputul unei noi perspective asupra gastronomiei. Evident, trebuie sa ne asteptam ca primii beneficiari ai acestor descoperiri sa fie companiile multinatinale care produc alimente, in dorinta lor de a a ne determina sa cumparam produsele lor in defavoarea concurentei.

Sursa: http://www.theguardian.com